Feeds:
Articole
Comentarii

Preşedintele Vladimir Voronin şi liderul autoproclamatei rmn, Igor Smirnov, s-au întâlnit, astăzi, la Tighina. Potrivit presei de la Tiraspol, cei doi au discutat pe marginea soluţionării problemei transnistrene. Aceste date au fost oferite de presupusul ministru al afacerilor externe de la Tiraspol, Valeriu Liţcai, care împreună cu ministrul moldovean al Reintegrării, Vasile Şova, au organizat o întălnire.

Preşedintele moldovean şi liderul separatist de la Tiraspol au discutat despre dezvoltarea şi consolidarea încrederii dintre Chişinău şi Tiraspol. Cei doi au promis că vor comenta în timpul apropiat rezultatele întâlnirii de astăzi.

Recent, serviciul de presa al Preşedinţiei anunţa despre o convorbire telefonică între Vladimir Voronin şi Igor Smirnov, în care cei doi ar fi discutat despre o eventuala întâlnire. Ulterior, Igor Smirnov a declarat că se va întâlni cu Smirnov doar când acesta va recunoaşte independenţa regiunii transnistrene.

Vladimir Voronin şi Igor Smirnov s-au întâlnit ultima dată în 2001.

Reclame

În iarna anului 2006, Curtea de Apel din Bucureşti anunţa o decizie istorică: exonerarea mareşalului Ion Victor Antonescu pentru crime împotriva păcii. Magistraţii au hotărât că sprijinul acordat de România Germaniei naziste în timpul celui de-al Doilea Război Mondial a fost legal. Decizia de achitare privea acuzaţiile privind colaborarea militară România – Germania în cadrul Alianţei Tripartite şi agresiunea armată împotriva Uniunii Sovietice. Se specifică faptul că situaţia internaţională din anul 1940 justifica obiectiv intrarea în războiul de apărare preventivă împotriva Uniunii Sovietice, astfel că articolul 3 al Convenţiei din 1933 pentru definirea agresiunii nu se aplica. Concret, Antonescu şi o parte din membrii cabinetului său au fost absolviţi de infracţiunile specificate în Decretul Lege datat 1945, pentru urmărirea şi sancţionarea celor vinovaţi de dezastrul ţării şi de crime de război, şi găsiţi vinovaţi în 17 mai 1946 de „Tribunalul Poporului”. Pedepsele variau de la 10 ani de închisoare până la pedeapsa cu moartea.

Rusia, prin Ministerul de Externe, a arătat că se simte lezată de hotărârea Curţii, o insultă pentru memoria victimelor celui de-al Doilea Război Mondial, şi „o încercare de a revizui rezultatele războiului”. „Exonerarea complicităţii naziste, a cărui crime împotriva civililor în regiunile ocupate de Uniunea Sovietică sunt de neuitat, contrazic esenţa şi logica situaţiei postbelice şi a documentelor finale ale proceselor de la Nürenberg”, a declarat oficialul.

Cine a fost de fapt Ion Antonescu?

S-a născut la Piteşti, în vara anului 1882, într-o familie de burghezi cu tradiţii militare. A mers şi el pe acelaşi drum, absolvind şcolile militare de la Craiova şi Iaşi. Au urmat Şcoala de Cavalerie, absolvită în 1904, şi Academia Militară de la Saint-Cyr, în 1911, cu Antonescu şef de promoţie. Ca tânăr militar cu gradul de locotenent, a participat la represiunea Răscoalei din 1907. Şase ani mai târziu, a luptat în cel de-al doilea război balcanic, obţinând cu această ocazie decoraţia Ordinul Mihai Viteazul, clasa a III-a.

În primul război mondial, între 1916 şi 1918, Antonescu a fost numit Şef de stat major al Mareşalului Constantin Prezan. Viitorul mareşal este cel care a formulat planurile de apărare a Moldovei, în încercarea de a contracara invazia trupelor germane, în cea de-a doua jumătate a anului 1917. Aşa cum se ştie, restul României se afla sub ocupaţia germană încă din 1916. Reuşitele militare i-au construit lui Antonescu reputaţia unui comandant militar de excepţie, pragmatic şi dur, iar faptul că a fost supranumit Câinele Roşu nu a mirat pe nimeni.
Când pacea a luat locul războiului, a fost trimis în Franţa şi Marea Britanie, ca ataşat militar, (1922-1926). Întors în România, a condus Şcoala Superioară de Război (1927-1930), apoi a fost numit Şef al Marelui Stat major al Armatei (1933-1934) şi Ministru de Război (1937-1938). Regele Carol al II-lea l-a numit prim-ministru în toamna anului 1940, când România fusese ciuntită deja de Basarabia, nordul Bucovinei – cedate URSS -, şi nordul Transilvaniei, cedat Ungariei. După doar două zile în funcţie, Antonescu l-a silit pe rege – considerat vinovat de pierderea tuturor teritoriilor – să abdice şi să părăsească România, lăsând în urmă un moştenitor prea tânăr şi lipsit de experienţă, regele Mihai I. Acesta a deţinut un rol pur decorativ, de la bun început: Antonescu s-a autoproclamat Conducător şi a preluat în întregime puterea.

Citește în continuare »

Mâncaţi-i pe toţi, prin cuvinte, dar nu şi sufletul, deoarece pe drept le aparţine. Lăsaţi-i să glăsuiască cum doresc, dar doar între ei. Lăsaţi-i să trăiască, dar nu printre noi. Ciudat lucru, dar eu mă-nchin acestui pământ, însă ei doar îl calcă. Bătătorită să le fie inima acelora care-l hulesc. Stăpâni au încercat să fie, asta şi-o doresc şi-acum. Prea viguros încearcă ei să-şi arate şarmul de „vechi conchistadori” uitaţi de-ai lor. Prin acest lucru măreţia noastră e mai mare… Noi – la noi acasă şi cu povaţa noastră, ei – la noi acasă şi străini printre ai lor şi de asta nu mai pleacă.

P.S. Mesajul a fost creat după ce, în această dimineaţă, în microbuz, am fost martorul unei încăierări dintre „ei” şi „noi”.

Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a venit la summit-ul NATO, organizat în Bucureşti, cu traducătorul personal.

Potrivit presei române, Voronin nu a dorit să folosească traducerea în română asigurată de organizatori. Secretarul de stat din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al României, Victor Micula, a declarat că la summit nu s-a asigurat traducerea în căşti pentru „limba moldovenească”, aşa cum şi-ar fi dorit-o Vladimir Voronin. „Acei lideri care au dorit să aibă un traducător personal care să-i traducă la cască doar liderului respectiv aveau posibilitatea folosirii boxelor pentru traducătorii personali. Organizatorii au efectuat traducerea în engleză, franceză, rusă şi română. Totodată, au existat şi translatori personali care au tradus doar pentru câţiva lideri care au fost prezenţi la Bucureşti, iar în cea din urmă situaţie a fost şi Vladimir Voronin”, a declarat Micula.

actul_unirii.jpgUn grup de persoane, însoţit de reprezentanţi ai administraţiei municipale Bălţi, a comemorat astăzi ziua în care Consiliul judeţean Bălţi (Zemstva) a votat Actul Unirii Basarabiei cu Ţara-mamă, informează AP FLUX.

Judeţul Bălţi a fost primul din Basarabia care s-a pronunţat, la 3 martie 1918, în favoarea unirii Basarabiei cu România. Ulterior, la 27 martie a aceluiaşi an, Basarabia s-a reunit oficial cu Ţara-mamă.

Citește în continuare »

natalia-morari.jpg    Reprezentanţii Serviciului vamal al Federaţiei Ruse i-au interzis, ieri, pentru a doua oară, jurnalistei din Republica Moldova, Natalia Morari, care lucrează în calitate de reporter la publicaţia „The New Times” din Moscova, să intre pe teritoriul Federaţiei Ruse.

Jurnalista intenţiona să intre pe teritoriul Federaţiei Ruse deja în calitate de soţie a unui cetăţean rus, însă vameşii i-au interzis, şi de această dată, să treacă frontiera.

Natalia Morari, care este cetăţean al Republicii Moldova, a declarat, citată de presa rusă, că, în momentul anunţării interdicţiei în aeroport, vameşii nu i-au prezentat niciun document. „Reprezentantul Serviciului vamal mi-a spus că-mi este interzis accesul pe teritoriul Rusiei conform legii federale cu privire la intrările în Rusia şi ieşirile de pe teritoriul federal. În acelaşi timp, nu am primit niciun document care ar confirma această interdicţie”, a declarat Natalia Morari.

Jurnalista de la „The New Times” a zburat în Moscova deja fiind căsătorită legal cu un cetăţean al Federaţiei Ruse, corespondent la aceeaşi publicaţie, Ilia Barabanov. Natalia Morari a precizat că vameşii i-au propus să se întoarcă în Chişinău, însă ea a refuzat.

Reamintim că, la mijlocul lunii decembrie 2007, jurnalista Natalia Morari în momentul în care se întorcea dintr-o deplasare din Israel a fost reţinută de către vameşii ruşi în aeroportul „Domodedovo” din Moscova. Vameşii au anunţat-o că prezenţa ei pe teritoriul Rusiei este nedorită şi că decizia în acest sens a parvenit din partea biroului central al FSB. La fel ca şi acum, reporterului nu i-a fost prezentat niciun act în care să fie menţionat că accesul ei pe teritoriul Federaţiei Ruse este interzis şi nu i-au prezentat nicio explicaţie care să justifice interdicţia.

Între timp, reprezentanţii redacţiei „The New Times” au declarat că jurnalista este persecutată din motive politice.

alexandra-ardeleanu.jpg    Locuitoarea satului Buţeni, Alexandra Ardeleanu, susţine că a fost accidentată, în seara zilei de 12 februarie, anul curent, în timp ce se deplasa prin centrul localităţii, de către candidatul din partea comuniştilor la funcţia de primar, Alexei Eremia. Potrivit victimei, Eremia ar fi făcut acest lucru intenţionat, deoarece dorea prin orice formă să se răzbune pe femeie pentru faptul că a participat activ la protestele privind alegerea primarului din această localitate de la sfârşitul anului trecut. Citește în continuare »